Image source: Ben Brahim Mohammed, Common Creative License
De la distanță, comunitatea microbilor din intestin influențează permeabilitatea „zidului de protecție al creierului”
Un studiu publicat în prestigioasa revistă Science, al cărui prim-autor este românca Dr. Viorica Braniște, din cadrul universității Karolinska din Suedia, a pus în evidență că flora microbiană intestinală poate influența permeabilitatea barierei hematoencefalice la șoareci.
Bariera hematoencefalică se află la interfața dintre sistemul circulator și sistemul nervos central, este alcătuită în principal din celule endoteliale, care formează joncțiuni strânse între ele și permit trecerea din sânge spre sistemul nervos central doar a unor molecule de mici dimensiuni, precum apa, anumite gaze și compuși lipidici care pot trece liberi prin membrana celulară.
Flora microbiană, denumită și microbiotă, se referă la totalitatea microbilor prezenți în interiorul unui organism viu în condiții de funcționare normale (nepatologice).
Principalele rezultate ale studiului sunt:
- Compoziția florei microbiene intestinale a mamei influențează dezvoltarea prenatală a barierei hematoencefalice la făt. Flora microbiană a mamei, datorită cerințelor nutriționale proprii, poate determina indirect un control mai strict al permeabilității barierei hematoencefalice a fătului și astfel un management mai eficient al resurselor de energie.
- Creșterea permeabilitatății barierei hematoencefalice în absența florei microbiene intestinale este corelată cu o expresie redusă de proteine de joncțiune strânsă. Un posibil mecanism prin care flora microbiană poate influența permeabilitatea barierei hematoencefalice este prin reglarea expresiei proteinelor de joncțiune strânsă. Mai multe astfel de proteine, mai puțin permeabilă această barieră.
- Acizi grași cu lanț scurt și alți metaboliți produși de bacterii afectează permeabilitatea barierei hematoencefalice. Colonizarea intestinului cu bacteriile C. tyrobutyricum, care produce butirat sau B. thetaiotaomicron, care produce în principal acetat și propionat, a crescut rigiditatea barierei hematoencefalice. Același efect l-a avut și butiratul de sodiu, administrat oral. Butiratul, acetatul și propionatul sunt acizi grași cu lanț scurt produși de bacterii care au un rol fiziologic important în metabolismul energetic al întregului organism și în reglarea funcționării sistemului imunitar.
Surse suplimentare de informare:
Articolul original publicat în revista Nature: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25411471
Bariera hematoencefalică explicată pe scurt:
Relația dintre flora microbiană intestinală și fiziologia creierului: