Interviu Dr. Monica Șerban, University of Montana

146 vizualizări

Dr. Monica Șerban este originară din Cluj-Napoca, acolo unde și-a obținut și diplomele de licență și master, în cadrul Universitatii Babeș-Bolyai. Studiile doctorale le-a finalizat în 2007 la Universitatea din Utah în domeniul chimiei medicale. În prezent, doamna Dr. Șerban este cercetător și profesor în cadrul Universității din Montana, acolo unde coordonează o echipă care are ca obiect principal de cercetare aplicațiile biomedicale bazate pe biomateriale.

Dr. Monica Șerban este originară din Cluj-Napoca, acolo unde și-a obținut și diplomele de licență și master, în cadrul Universității Babeș-Bolyai. Studiile doctorale le-a finalizat în 2007 la Universitatea din Utah în domeniul chimiei medicale. În prezent, doamna Dr. Șerban este cercetător și profesor în cadrul Universității din Montana, acolo unde coordonează o echipă care are ca obiect principal de cercetare aplicațiile biomedicale bazate pe biomateriale.

Unul dintre proiectele de cercetare la care lucrează este axat pe infecțiile urechii. Infecțiile urechii sunt o problemă frecventă care poate afecta persoanele de toate vârstele. Antibioticele sub formă de picături, care reprezintă principalul tip de tratament al otitei externe,  necesită mai multe aplicații zilnice pe parcursul a 7-10 zile, iar studiile arată că doar 40% dintre pacienții care aplică singuri acest tratament o fac în mod corespunzător. În acest context, echipa Monicăi Șerban investighează fezabilitatea unei formulări terapeutice cu eliberare lentă a unei singure aplicații de antibiotic pentru tratamentul otitei externe. Gelul se prezinta sub forma lichidă în condițiile de agitare sau stres mecanic, adică la aplicare, iar în condiții statice, la locul infecției, se transformă într-o peliculă vâscoasă, care urmează să fie degajată constant pentru oprirea infecției. Această formulă prezintă potențial atât în cazul medicinei umane cât și celei veterinare. Articolul care descrie rezultatele recente ale grupului în acest proiect a fost publicat în jurnalul ACS Biomaterials Science & Engineering și inclus într-un comunicat de presă al Societății Americane de Chimie.

Cu sprijinul dumneaei, am reusit să aflăm ce se află în spatele succesului său, prin intermediul acestui interviu:

1. Care a fost momentul în care v-ați dat seama că doriți să urmați această carieră și ce v-a determinat să o urmați şi să alegeți această arie specifică de cercetare?

Am fost dintotdeauna interesată de științe, dar când am intrat la facultate am știu clar ca vreau sa ajung într-un loc unde pot să fac cercetare și să fiu inventator. Drumul către aria de cercetare curentă nu a fost direct. Am început ca și chimist, am completat apoi un doctorat în biochimie, urmat de un post-doctorat în inginerie biomedicală. Am realizat destul de repede că interesul meu e în dezvoltare de produse și în a găsi soluții pentru probleme biomedicale; în consecință am lucrat în industria de dispozitive medicale pentru aproape 5 ani.

Ca profesor la universitate, am început să lucrez în aria actuală din pură întâmplare. Cățelul nostru a făcut o infecție de ureche și am realizat că nu există o soluție medicală bună/convenientă pentru problemă. Așa că am creat noi una. De acolo, am realizat că există nenumărate alte oportunități de cercetare în domeniul auzului în contextul expertizei mele.

2. Ce sfaturi ați da unui elev de liceu care visează la o carieră în cercetare?

Urmează-ți pasiunea. Chiar și atunci când lucrurile par complicate. Abordează fiecare experiență, fie ea pozitivă sau negativă, ca pe o lecție de viață. Învață din greșeli, bucură-te de succese, rămâi modest și ‘pay it forward’.

3. Ce măsuri considerați că ar trebui luate pentru stimularea cercetării clinice în România şi atragerea de cercetători cu experiență din diasporă care pot iniția grupuri de cercetare?

Nu cred că am un răspuns bun la întrebare având în vedere că sunt plecată din țara de peste 20 de ani. Poate crearea de locuri de muncă? Acum câțiva ani am considerat posibilitatea reîntoarcerii în țara dar nu am găsit nici o poziție corespunzătoare – nici în mediul academic, nici în industrie.