Interviu Dr. Cătălin Marinescu, Independent Research

102 vizualizări

Dr. Cătălin Marinescu a absolvit Facultatea de Inginerie Industrială și Robotică din cadrul Universității Politehnica din București,pasiunea pentru fizică stând la baza alegerii acestui domeniu. Ulterior, entuziasmul față de științele biologice l-a determinat să urmeze studii de master în Biochimie și Biologie Moleculară și de doctorat în cadrul Universității din București. Dr. Marinescu a înființat Asociația Independent Research, a investit în propriul laborator de cercetare biomedicală și a format o afacere - un service neoficial Tesla. Activitatea din cadrul laboratorului de cercetare se bazează pe producția în E. coli de molecule NMN cu potențial în tratarea afecțiunilor metabolice (spre exemplu, diabetul zaharat) și cu efect anti-îmbătrânire.

Dr. Cătălin Marinescu a absolvit Facultatea de Inginerie Industrială și Robotică din cadrul Universității Politehnica din București,pasiunea pentru fizică stând la baza alegerii acestui domeniu. Mai apoi,entuziasmul față de știința biologiei l-a împins să studieze singur cursurile unei universități americane și a urmat Masterul în Biochimie și Biologie Moleculară din cadrul Universității din București.Până în prezent,a înființat Asociația Independent Research,a investit în propriul laborator de cercetare biomedicală și a format o afacere-un service neoficial Tesla.

Activitatea din cadrul laboratorului de cercetare se bazează pe producția de molecule NMN (nicotinamid-mononucleotidul) cu potențial în tratarea afecțiunilor metabolice (spre exemplu, diabetul zaharat de tip 2) și efect anti-îmbătrânire din tulpina de Escherichia Coli.

În cadrul acestui interviu, domnul Dr. Cătălin Marinescu ne-a transmis câteva puncte de vedere referitoare la cariera de cercetător și cercetarea din România:

1. Care a fost momentul in care v-ați dat seama că doriți să urmați o carieră de cercetător și ce v-a determinat să o urmați şi să alegeți această arie specifică de cercetare?

Mie mi-a plăcut de mic fizica. Cred în continuare că este știința ce stă la baza tuturor celorlalte. Sunt foarte curios, îmi place să înțeleg cum funcționează lucrurile. Nu sunt un teoretician. Am început întâi cu lucrurile mari, făcute de om, de aceea m-am făcut întâi inginer, am absolvit Politehnica din București. Din timpul facultății am început să dezvolt niște afaceri cu scopul de a produce fondurile necesare pentru a finanța activitatea de cercetare. Odată ce am înțeles în mare cum se fac și cum funcționează lucrurile făcute de om în domeniile inginerești importante (electronică, software, mecanică, etc) mi-am dat seama că acestea nu sunt nici pe departe atât de complexe și interesante precum cele făcute de natură. Așa am descoperit biologia. Am studiat apoi singur toate cursurile de biologie de la o universitate americană și apoi m-am hotărât să fac masterul de Biochimie și Biologie Moleculară de la Universitatea București. Acolo am întâlnit oameni pasionați și un mediu foarte prietenos. Nu pot spune că m-am gândit să am o carieră de cercetător, pentru că aceasta presupune și o activitate birocratică plictisitoare de care încerc să mă feresc.

2.Cum a luat naștere laboratorul de cercetare privat în care lucrați acum ?

Tocmai pentru a reduce acea parte birocratică a activității de cercetare, am înființat, în principal cu fonduri proprii dar și cu ajutorul unor prieteni și colegi, Asociația Independent Research. Deși prin bunăvoința foștilor mei profesori laboratoarele facultății de Biologie îmi sunt în continuare deschise și după finalizarea  doctoratului, laboratorul privat poate achiziționa echipamente foarte performante dar care nu sunt noi. Astfel investind sume mult mai mici decât instituțiile mari, am ajuns să avem o dotare tehnică la un nivel comparabil poate chiar superior acestora. Iar în cercetare biomedicală în zilele noastre partea tehnică este importantă.

3. Ce v-a determinat să alegeți această arie specifică de cercetare, axată pe producția de NMN în E.coli, concretizată în 2 publicații în revista Nature Scientific Reports ? Care a fost elementul de noutate adus de activitatea dumneavoastră de cercetare în domeniu ?

Am privit lucrurile din perspectiva eficienței activității, conștient fiind că nu voi avea resurse nici de timp, nici materiale, nici tehnice pentru foarte multe direcții care mi se par extrem de interesante (ex: crearea de organe in vitro, imunoterapie pentru tratarea cancerului). Am ales deci să mă ocup de diabetul de tip 2, care consumă aproximativ 10% din bugetul global al sănătății. Nicotinamid-mononucleotidul (NMN) pare a fi o moleculă cu potențial în tratarea afecțiunilor metabolice și cu importante efecte anti îmbătrânire. Am constatat însă că molecula este foarte scumpă și nu erau publicate metode de obținere. Astfel împreună cu echipa cu care am lucrat am elaborat și publicat cea mai eficientă metodă de producere a NMN. Practic am transformat o tulpină de Escherichia coli și am optimizat procesul biotehnologic, obținând cea mai mare productivitate de NMN raportată până la momentul respectiv.

4.Cum îmbinați activitatea de antreprenor (câteva detalii despre service-ul Tesla sunt binevenite) și cea de cercetător ?

Mereu m-am ocupat în paralel de partea de cercetare / studiu dar și de afaceri, acestea din urmă trebuind să alimenteze cu fonduri partea de cercetare. Pot spune că anul 2021 este primul în care cercetarea a început să ne aducă venituri.

Cu zece ani în urmă am convertit la propulsie electrică o mașină vw broscuță produsă în 1967 pe care o mai am și astăzi. Acum 4 ani mi-am adus din SUA o Tesla model S iar cel mai apropiat service era la Viena. Experiența anterioară în software, sisteme de operare Linux, inginerie electrică, mecanică și curiozitatea de a face reverse-engineering diverselor componente ale mașinii au fost ingredientele din care a ieșit încă o afacere de nișă: DoctorTesla.ro – un service neoficial Tesla în București. Deși îi voi dezamăgi probabil pe mulți, nu văd un viitor prea strălucit mașinilor Tesla din cauza calității slabe a componentelor. Vor fi multe alte mașini electrice mai bune și mai accesibile. Să faci service la Tesla este mereu o provocare: multe lucruri nu sunt documentate, sau nu sunt precum cele din documentație, totul este experimental. Sună cunoscut ? Este exact ca în cercetare!

Nu e complicată trecerea continuă de la management de business, la lucruri tehnice inginerești, apoi la biologie (bacterii, celule, proteine, peptide, anticorpi). Faci analogii între diversele domenii și parcă înțelegi mai mult și mai repede.  Cu timpul capeți o flexibilitate în gândire și iei deciziile cele mai bune pe baza tuturor informațiilor pe care le ai. Mulți numesc rezultatul acestor decizii noroc. Da, sunt un tip norocos! Cel mai mare neajuns este că timpul trece foarte repede, niciodată nu îmi ajunge timpul să fac tot ce îmi propun.

5.Ce planuri de viitor aveți în ce privește proiectele de cercetare și cele antreprenoriale ?

Pe partea antreprenorială nu văd multe oportunități pe termen scurt și mediu, lumea este într-un punct în care este foarte dificil să mai începi lucruri noi. Concurența din partea firmelor mari multinaționale zdrobește afacerile mici, barierele birocratice împiedică preponderent tot afacerile mici. La fel lipsa de forță de muncă pregătită sau măcar dornică de a se pregăti. Și nu în ultimul rând, calitatea din ce în ce mai slabă a echipamentelor, serviciilor, furnizorilor reduce șansele de succes ale multor  demersuri antreprenoriale. Sigur, mai pot exista în continuare mici afaceri de nișă.

Încerc să aloc spre cercetare cât mai mult din timpul meu de lucru. Vreau să înțeleg mecanismele de acțiune ale NMN care eu cred că sunt încă în mare parte necunoscute în ciuda multor publicații despre unele efecte observate. Am multe date nepublicate pentru că am impresia că ceva important îmi scapă. În acest context lucrez la dezvoltarea unor metode proteomice care să permită analiza simultană a acțiunii tratamentului asupra mai multor căi metabolice și mai multor rețele de semnalizare celulară. Partea interesantă este că aceste metode pot fi apoi utilizate și pentru înțelegerea efectelor și evaluarea altor intervenții terapeutice și nu doar în cazul afecțiunilor metabolice. Încerc practic să aduc spre clinică niște metode de vârf care sunt folosite în cercetare doar în câteva locuri în lume.