Ana Manea este doctorandă la Universitatea din Minnesota, SUA, in cadrul Departamentului de Neuroștiințe. Ana folosește tehnici de neuroimagistică bazate pe rezonanța magnetică funcțională pentru cercetări asupra procesului de adicție.
Din punct de vedere al pregătirii academice, am aflat că Ana a absolvit Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza” din Galați, iar apoi a urmat cursurile Universității Maastricht din Olanda, fiind licențiată în psihologie, urmând apoi masterul în neuroștiințe cognitive.
Ana s-a alăturat de curând comunității noastre de mentori și a fost dispusă să ne dezvăluie câteva aspecte ale vieții de cercetător în altă țară.
1. Cum ne-ai putea descrie aria de cercetare în care activezi și ce aplicații presupune?
Fac cercetări în domeniul neuroștiinței cognitive și comportamentale.
Pe de o parte,mă axez pe relația dintre regiunile creierului, activitate și funcțiile cognitive.Pentru a fi mai explicită, am să vă dau un exemplu. Luați în considerare vizionarea unui film: trebuie să fim atenți simultan la limbajul vorbit, la efectele vizuale și la muzica de fundal, fiecare dintre acestea conținând o multitudine de intervale de timp. De exemplu, limbajul este format din cuvinte (care se întind pe milisecunde), propoziții (care se întind pe secunde) și paragrafe (care se întind pe minute). Pentru a înțelege narațiunea filmului, trebuie să integrăm informațiile de-a lungul orelor pentru a o transforma într-o poveste coerentă.
Întrebarea este cum ține creierul evidența și cum gestionează o asemenea multitudine de intervale de timp. Folosim diverse metode pentru a aborda această întrebare, cum ar fi, de exemplu, imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) și înregistrările electrofiziologice.
Pe de altă parte, mă concentrez pe construirea unui model animal (primate non-umane) de tulburare de consum de substanțe folosind fMRI. Sperăm să obținem un model al modului în care creierul se schimbă de-a lungul etapelor tulburării legate de consumul de substanțe sau dependenței.
2.Ce te-a determinat să urmezi o carieră de cercetător, mai ales într-o țară străină?
Întotdeauna am fost pasionată de Psihologie și Neuroștiință, dar nu am vrut să devin psihoterapeut, nici medic. Întotdeauna am avut întrebări despre creier și o carieră de cercetare mi s-a părut cea mai potrivită. Din păcate, finanțarea cercetării în România este scăzută, de aceea a trebuit să iau în considerare să plec în străinătate.
3.Cum arată o zi din viața de doctorand?
Munca mea ca doctorand este diferită de cea a unui job tradițional. Timpul meu este împărțit între pregătirea comportamentală, colectarea datelor (inclusiv scanarea fMRI și înregistrările electrofiziologice), scrierea și publicarea articolelor științifice și punerea la curent cu literatura din domeniul meu. Este un mediu cu un ritm foarte accelerat de schimbare continuă.
4.Ce sfat ai pentru un student din domeniul biostiințelor?
Cred că sfatul meu principal pentru orice persoană care aspiră la o carieră de cercetare este să obțină cât mai multă experiență în cât mai multe locuri posibil. A face parte din diverse grupuri de cercetare în diferite țări din lume te pregătește cu diferite metode și perspective pentru a aborda o problemă. Există multe oportunități și resurse în special în Europa, dar și în afara acesteia. Construiește o rețea de oameni care te pot ghida și sprijini pe parcursul călătoriei tale științifice.
