Articole

Una din primele mențiuni despre proteze îi aparține lui Herodot. Referința îl menționa pe Hegesistratus, un elen care și-a retezat piciorul pentru a scăpa de spartani și și-a înlocuit membrul cu unul de lemn1. În ultimele decenii, mai ales în secolul 21, Prostetica a devenit o disciplină complexă, combinând nano-ingineria, materialele inovative, simularea computațională ș.a...

Într-o lume în care dependența de alcool, fumat și de fast-food este în continuă creștere, s-a observat majorarea proporțională a numărului de persoane afectate de patologiile cardiace, gastrice, hepatice, sangvine, etc. În acest eseu voi pune accent pe patologiile hepatice și pe o metodă revoluționară de regenerare a ficatului, care ar putea propulsa medicina în viitor și ar putea schimba radical viețile a sute de mii de oameni...

Termenul de „celulă stem” a apărut în secolul al XIX-lea, descriind celule germinale primordiale mitotice în repaus, capabile de regenerare a unei varietăți de țesuturi. Celulele stem sunt celule unice în interiorul corpului, ce stau la baza formării organismului uman și animal, fiind prezente încă din stadiul de zigot. Celulele stem mezenchimale au proprietăți și funcții biologice unice care se concretizează prin utilizarea lor în scop terapeutic, în aplicațiile clinice. Aceste proprietăți sunt diferențierea și potențialul regenerativ, modulația imună, capacitatea migratorie. Celulele mezenchimale au atras atenția datorită proprietăților terapeutice unice. Ele au numeroase aplicații clinice printre care se numără: repararea osoasă și a cartilajelor, aplicații hematologice, cardiologie, autoimunitate, hepatologie, boli musculo-scheletice, diabetologie, cancer, boli genetice, neurologie, nefrologie.

Pot virusurile fi benefice pentru corpul uman? Da. Ca și oamenii, virusurile pot fi clasificate în virusuri “bune” și “rele”. Ați putea fi surprinși, dar virusurile pot fi și benefice și nu sunt doar dăunătoare. De exemplu, bacteriofagii (în latină Bacterio-phagus însemnând a mânca/digera), sau pe scurt fagii, sunt o clasă de virusuri care au […]

La finalul anului trecut, în orașul Wuhan situat în centrul Chinei, a apărut o infecție provocată de virusul SARS-CoV-2 (coronavirusul sindromului respirator acut sever 2) care ulterior s-a propagat în majoritatea provinciilor chineze, cu extinderea în lunile următoare la nivel global. Până la data de 4 aprilie 2020, au fost confirmate la nivel mondial peste […]

Cercetătorii prestigioasei Universități Rockefeller din SUA au publicat recent un program de cercetare ce vizează atât prevenirea, cât și tratamentul COVID-19, având în vedere necesitatea abordării acestor aspecte în contextul actual. SARS-CoV-2 (agentul infecțios al COVID-19) este un virus cu un genom de tip ARN, care prezintă, alături de alte proteine non-structurale, și o enzimă, […]

Optogenetica a fost numită metoda anului în 2010 de prestigiosul jurnal științific “Nature Methods”, datorită  rolului său în revoluționarea cercetării științifice a creierului. Metodele optogenetice folosesc o combinație de lumină și inginerie genetică pentru a controla în mod neinvaziv activitatea unei celule neuronale. Astfel circuitele neuronale pot fi studiate cu o rezoluție celulară și cu […]

  Ce este coronavirusul? SARS-CoV-2 (Severe Acute Respiratory Syndrom-Related Coronavirus 2), cunoscut anterior drept 2019-nCoV (2019 novel Coronavirus) este un arenovirus contagios la oameni, aparținând familiei Coronoviridae (familie ce cuprinde toate virusurile denumite generic „coronavirusuri”), responsabil de boala COVID-19, declarată drept pandemie la nivel internațional de către Organizația Mondială de Sănătate. La fel ca alte […]

O echipă de cercetători de la universitățile Johns Hopkins University și Memorial Sloan Kettering Cancer Center, avându-l ca și colaborator pe profesorul român Victor Velculescu, a investigat utilizarea inteligenței artificiale pentru clasificarea mutațiilor somatice, rezultatele acestui studiu fiind publicate în prestigiosul jurnal Science Translational Medicine la 5 septembrie 2018.  Ce sunt mutațiile somatice și de […]

De la distanță, comunitatea microbilor din intestin influențează permeabilitatea „zidului de protecție al creierului” Un studiu publicat în prestigioasa revistă Science, al cărui prim-autor este românca Dr. Viorica Braniște, din cadrul universității Karolinska din Suedia, a pus în evidență că flora microbiană intestinală poate influența permeabilitatea barierei hematoencefalice la șoareci. Bariera hematoencefalică se află la […]